Stăncuţa

Comuna Stăncuţa este situată în partea de sud-est a judeţului Brăila, în lunca Dunării,
la o distanţă de 45 km de municipiul Brăila.

Localitatea are în componenţă patru sate: Stăncuţa, Cuza-Vodă, Stanca şi Polizeşti. Aşezarea în luncă se rasfrânge asupra climei, solurilor, adâncimii orizontului acvifer, toate acestea influenţând structura culturilor agricole.

Atestată ca unitate teritorial-administrativă încă din 1820, beneficiind şi de un cadru pitoresc, caracteristic zonelor din lunca Dunării, localitatea Stăncuţa a cunoscut şi cunoaşte, în continuare, o dezvoltare susţinută. Recunoscută altadată ca o aşezare maruntă, cu oameni care se îndeletniceau cu pescuitul, creşterea vitelor şi agricultura, Stancuţa a devenit, astăzi, un puternic centru agro-industrial.

Teritoriul comunei Stancuta este influenţat de nivelele fluviului Dunărea iar, în regim natural, este brăzdat de numeroase viroage legate, în mod natural, de fluviu. Mare parte a teritoriului comunei (aproximativ 160 km2) se gaseşte într-o zonă îndiguită, amplasată în partea stângă a fluviului Dunărea. Solurile de aici sunt aluviale fiind depuse importante rezerve de săruri. Pentru ameliorarea solurilor salinizate s-a stabilit ca metodă cultura orezului. Aici se găseşte cea mai mare orezărie din România, cu o suprafaţă de 7.000 ha, soiul „Polizeşti” cultivat aici fiind recunoscut în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România şi în Catalogul Comunităţii Europene. Tot în comuna Stăncuţa există, din anul 1958, Centrul Experimental Pedoorizicol Polizeşti.

În afară de cultivarea orezului, alte activităţi care se desfăşoară în zonă sunt cultivarea cerealelor, creşterea animalelor, piscicultura, silvicultură, agroturism şi extracţia petrolului.

Cele mai importante obiective turistice sunt reprezentate de fluviul Dunărea şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei care oferă posibilitatea practicării agroturismului şi turismului ecologic.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanţă internaţională, declarată sit Ramsar în iunie 2001.

În zonă se poate practica şi vânătoarea, aici se pot vâna mai multe specii de animale cum ar fi mistreţul, căprioara, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, şi unele specii de păsări: raţa sălbatică, gâsca sălbatică, becaţa, lişiţa, etc.

Una dintre cele mai impresionante construcţii din comuna Stăncuţa, şi care reprezintă şi un adevărat punct de atracţie turistică, este castelul de apă. Construcţia, realizată în urmă cu câţiva ani, are o înălţime de 25 metri şi 6 nivele, fiecare cu o anume utilitate printre care şi cea de spaţii de cazare pentru turiştii care vin în Balta Mică a Brăilei.

În această zonă sunt o mulţime de sărbători tradiţionale, printre cele mai importante fiind sărbătoarea de Bobotează, pe 6 ianuarie, care se organizează la malul Dunării, şi constă în aruncarea crucii în apa Dunării şi recompensarea celui care o găseşte. Se mai sărbătoreşte Ziua Eroilor pe 28 mai, manifestare culturală şi religioasă organizată în memoria eroilor căzuţi pe câmpul de luptă pentru apărarea patriei, şi sărbătorile satelor componente Polizeşti, Stăncuţa, Cuza-Vodă şi Stanca, pe 21 noiembrie şi 6 decembrie.

Sursa: http://primariastancuta.ro, http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-STANCUTA/28053 ro.wikipedia.org/wiki/Stăncuţa,_Brăila, http://www.infozonemedia.eu/articole/eurocomuna-2/stancuta