Oltenita

Municipiul Olteniţa este aşezat în partea de sud a României, Lunca Dunării, la 2.5 km în aval de confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea, pe malul stâng al celui din urmă, în dreptul km 430. Localitatea aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Călăraşi, fiind a doua localitate ca numar de locuitori, activitate economico-socială şi culturală după municipiul Călăraşi. Oraşul se află la doar 62 km (aproximativ 1oră) de Bucureşti, capitala României, legat prin drumul naţional DN 4 şi calea ferată Olteniţa - Bucureşti, la 70  km  de reşedinta judeţului, municipiul Călăraşi, legat prin DN 31 şi fluviul Dunărea şi la 75 km de municipiul Giurgiu, legat prin DN 41 şi fluviul Dunărea.

Provenienţa numelui oraşului, Olteniţa, are trei variante: etimologică – din cuvântul bulgaresc Otdevlnita – piatră de hotar; legenda locală – tradiţia păstrează provenienţa numelui de la hangiul Oltean Niţă; istorică – cetatea din timpul romanilor numită Daphne - laur (nimfa iubita de Apollon).

Primele dovezi arheologice, datează existenţa oraşului din neolitic; ele atestă cultura Boian şi au fost descoperite la ”Coada lupului”, la 3,5 km, nord  de oraş;  la 4 km, nord - est de vatra oraşului se afla staţiunea arheologică care a dat numele culturii neolitice Gumelniţa. Datorită îngustimii Dunării (750m) zona Olteniţei a reprezentat vad favorabil de trecere din Bulgaria în timpul împăratului Alexandru Macedon.

Aşezarea a fost atestată documentar prima dată în timpul domniei lui Neagoe Basarab, printr-un document datat 13 aprilie 1515.

Avantajul poziţiei geografice, solul fertil, bogăţia vegataţiei, diversitatea faunei, o climă temperată, vadul bun de trecere peste fluviul Dunărea precum şi important punct de trecere a frontierei, de carantină, vamă de depozitare pentru grâne şi sare, cap de pod au fost motive de convingere pentru oameni de a-si stabili reşedinţa în acest loc. Aşezarea a căpătat astfel un rol improtant economico-social, motiv pentru care în 1853 este aprobată întemeierea oraşului Olteniţa de către domnitorul Barbu Ştirbei. În timpul războiului de independenţă, Olteniţa a reprezentat punctul principal de apărare a capitalei.

Localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere economico-social după 1990 iar în prezent numărul agenţilor economici a ajuns la 1145, din care: 850 societăţi comerciale, o regie autonomă, 6 societăţi agricole, etc.

Funcţia de bază a oraşului este cea de port la Dunăre, iar în timp s-a adaugat şi cea industrială – construcţii şi reparaţii de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, şlepuri, turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru construcţii, industrie alimentară şi uşoară, etc.

Situarea pe graniţa de sud a ţării şi fiind un important punct în drumul dintre Occident şi Orient, oraşul devine Punct de trecere a frontierei Olteniţa – Tutrakan (Bulgaria), scurtând astfel traseele rutiere cu aproximativ 150 km.

Localitatea a fost declarata municipiu în 1997 prin Legea nr. 165/1997.

Dezvoltarea turismului este o alternativă viabilă pentru relansarea economică a zonei. Importanţa ofertei turistice a cursului Dunării şi amenajării porturilor dunărene reprezintă o prioritate prin reluarea programului “Croaziere pe Dunăre” – sosesc cca. 20.000 turişti străini.

Parcul centralal oraşului reprezintă punctul de atracţie principal, loc de promenadă; alte puncte importante de agrement sunt reprezentate de Aqua Park, Casino, cele 2 cinematografe, 2 biblioteci, 2 baze sportive, etc.

Potenţialul turistic natural al oraşului este concentrat: pe cursul fluviului Dunării reprezentat prin  oglinda de apă pentru croaziere, plimbări cu șalupa sau concursuri sportive, domeniu pentru pescuit sportiv, zona de plajă, fondul forestier adiacent cursului, pentru odihnă - recreere sau vânătoare sportivă, insula Albina;

-în zonele din preajma oraşului, portul turistic, balta Valea Mare, malul râului Argeș, zona Dunărica;

-resurse turistice antropice, rezervația arheologică Gumelnița (I, II), aflată la marginea orașului, Muzeul de arheologie și istorie, Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855, Turnul de apă, Biserica de lemn, Parcul central al orașului.

De oraşul Olteniţa se leagă numele lui Ion Iliescu, primul preşedinte al României după căderea regimului comunist, este oraşul natal.

Evenimentele locale sunt reprezentate de Zilele Municipiului Olteniţa, Festivalul de dans Dunărea Albastră şi diverse expoziţii de artă.

Întâlnim o varietate bogată de posibilităţi de cazare în Olteniţa, vile, hoteluri, pensiuni, moteluri, campinguri.

Sursa:  http://www.primariaoltenita.ro/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Ba, http://www.obiective-turistice.ro/, www.insse.ro