Moldova Noua

Moldova Nouă este un oraş din judeţul Caraş-Severin, situat în Defileul Dunării, în depresiunea cu acelaşi nume, în partea de sud-est a Munţilor Locvei, la granița cu Serbia, la o altitudine de 250-300m fiind în acelaşi timp şi port la Dunăre. Are o populaţie de peste 14.000 locuitori. Este unul din cele mai importante oraşe ale judeţului Caraș Severin.

Localitatea apare menţiontă documentar, prima oară, ca sat, în 1717 cu numele Posneazi, apoi este consemnata cu toponimul Pesnack (pe o harta din1723), iar in 1761, cu acela de Bosniak.

Anterior anului 1775, aici existau doua localităţi (Bosniak - colonizata in 1718 cu locuitori veniţi din Styria şi Tirol şi Baron locuita de romani) care s-au unit după aceasta sub numele de Moldova Nouă.

Declarată oraş în 1968 are în  administrare trei localităţi componente: Macesti, Moldova Veche și Moldoviţa.

Aici a fost cetatea dacică Mudava, la care romanii au adăugat un fort, peste care se ridică un oraş în 1427-1428, care a fost apoi distrus de turci în secolul al XVII -lea.

Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini, la nord cu comunele Gârnic şi Cărbunari, iar la sud pe toata lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează graniţa naturală cu Serbia.

Urmele de locuire descoperite pe teritoriul localităţii (în satul component Moldova Veche) atestă prezența omului în această zonă încă din perioada de trecere dintre Neolitic şi Epoca Bronzului. Urmele materiale descoperite includ vase ceramice cu lustru negru şi decoraţiuni geometrice.

 Mai târziu în perioada romană se pare că a existat o aşezare în perimetrul localităţii Moldova Nouă, asezare între ruinele căruia au fost descoperite căramizi cu ştampila Cohors III Delmatarum şi un tezaur monetar.

Obiective turistice:

Pescari localitate rurală – aici sunt ruinele unei cetăţi medievale, care se crede că ar fi fost la origine reşedinţa voievodului Glad, reclădită apoi în etape: prima incintă în secolul al XIII-lea, zidul înconjurător în secolul al XIV-lea, nucleul central în secolul al XV-lea; în apropiere ae află peştera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre şi o inscripţie în chirilică, datând din secolele  X- XI.

Sfânta Elena, localitate rurală întemeiată de colonişti cehi aduşi aici pentru exploatări forestiere în 1825-1828, platou carstic cu numeroase forme atractive: lapiezuri (stânci lustruite, brăzdate de şanţuri cu diferite adâncimi, despărţite de creste ascuţite), doline, lacuri de dimensiuni mici instalate în doline etc.

Rezervaţia Valea Mare, în suprafaţă de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene şi submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde creşte în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.

Alte obiective turistice:    

• Lanţul de cascade de pe râul Moldova, cu înălţimi între 10 şi 30 m;
• Grota haiducească;
• Insula Ostrovul Decebal în mijlocul Dunării;
• Stânca Babakay;
• Peştera Gaura cu Musca de pe DN 57, spre Orşova;
• Parcul Naţional Porţile de Fier; Clisura Dunarii cu abrupturi calcaroase;
• Rezervaţia mixtă "Valea Mare";
• Grota lui Filip (satul Garnic, comuna Gârnic); Grota turceasca (satul Garnic, comuna Gârnic)

Oraşul Moldova Nouă dispune şi de cel mai modern terminal de pasageri la Dunăre.