Medgidia

Municipiul Medgidia este situat în centrul Bazinului Agricol al Dobrogei de Sud şi al judeţului Constanţa, bazin ce însumează zeci de mii de hectare cu terenuri agricole foarte fertile. Localităţile componente sunt Remus Opreanu şi Valea Dacilor. Înainte de 1850, localitatea era un cunoscut târg de cereale. În această perioadă localitatea s-a bucurat de atenţia sultanului Abdul Medgid, de la care oraşul a preluat denumirea, şi care a înzestrat-o atunci cu câteva edificii precum Moscheea mare şi baia turcească.

Prin aşezarea la jumătatea drumului dintre Dunăre şi Marea Neagră, municipiul Medgidia este favorizat de traficul ce îl tranzitează. În perioada de vara poate deveni un punct turistic important, pentru cei ce se deplasează către litoral, oferind câteva obiective turistice de mare valoare, care nu sunt destul de valorificate în prezent. Şi istoria formării oraşului este îndeajuns de interesantă, pentru a starni curiozitatea oricărui vizitator.

Popularea vechii văi a Caraşului de către sultanul Abdul Medgid a reprezentat începutul dezvoltării aşezării, în jurul secolului al XVII-lea. Acesta a cunoscut o adevarată explozie demografică, ajungând la 20.000 de locuitori într-un timp extrem de scurt. Distanţa până la Marea Neagra este de 39 km, iar până la Dunare de 25 km. În anul 1926, la Medgidia s-a comemorat eroismul diviziei sârbe care a luptat în Primul Razboi Mondial, în Dobrogea, şi a fost inaugurat un monument în amintirea acestei secvenţe istorice.

Localitatea şi zona sunt strabatute de canalul navigabil Dunare-Marea Neagră, precum şi de căile ferate Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Tulcea, Constanţa-Negru Voda. Descoperirea senzaţională a primei mori neolitice specializate, la Medgidia, dovedeşte rolul şi gradul de dezvoltare al agriculturii, cu 5000 de ani în urmă, dar şi datarea acestei meserii, a morăritului cu mult înaintea altor zone.

Activităţile specifice zonei sunt agricultura, mineritul, comerţul, industria cimentului, varului şi a materialelor de construcţii, precum şi construcţia de maşini agricole şi piese turnate. Obiectivele turistice cuprind Muzeul de artă "Lucian Grigorescu"; Geamia "Abdul Medgid"; Biserica ortodoxă "Sf. Petru şi Pavel"; Monumentul eroilor patriei; Mausoleul eroilor sârbi, croaţi şi sloveni în formă de piramidă, a fost ridicat în anul 1926, de către statul iugoslav, pentru a adăposti osemintele a 224 militari sârbi, croaţi şi sloveni, morţi în Primul Război Mondial pe teritoriu dobrogean. Pe partea din faţă a piramidei-osuar este fixată stema fostului stat iugoslav, sub care este plasată o inscripie în limba sârbă. Mai jos se găseşte o plachetă de marmură pe care este fixată o cunună de lauri din bronz. La monument se ajunge pe o scară din beton, iar împrejmuirea acestuia este realizată cu stâlpi din piatră, legaţi cu lanţuri; Complexul sportiv Iftimie Ilisei; Expoziţia de ceramică; Faleza canalului Dunăre-Marea Neagră. Evenimentele locale includ sărbătoarea oraşului, "Panair Medgidia"; Festival de muzică uşoară; Festival internaţional pentru copii 1-3 iunie "Lets play together"; Festivalul "Dan Spătaru"; tabăra de pictură "Lucian Grigorescu". Principalul avantaj al municipiului este accesul la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care reprezintă nucleul viitoarei zone libere, care va presupune de asemenea sporirea numărului de unităţi de cazare.                                                                        

Sursa:http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-MEDGIDIA/88045/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Medgidia, http://www.emedgidia.ro/ro/galerii-foto