Lumina

Aşezată în partea central-estică a judeţului Constanţa, comuna Lumina se învecinează la sud lacul Siutghiol, la sud-vest oraşul Ovidiu (5 km), la vest comuna Mihail Kogălniceanu, iar la nord-est cu oraşul Năvodari. Satul Lumina este aşezat într-o zonă plată, de o parte şi de alta a Văii Cogealiei care debuşează în Canalul Poarta Albă-Midia şi are direcţia nord-sud. În partea de vest se atinge cota + 40 m, iar la est cota + 25 m. În partea de sud a văii se află o zonă de acumulare a apelor din vale şi o zonă de umpluturi de la săpătura canalului. Valea Cogealiei (Neagră) are un bazin hidrografic de cca. 1900 ha cu energie de relief mică (pantă maximă de 3%). La ploi abundente are loc inundarea părţii joase a localităţii.

Satul Sibioara se află situat în cea mai mare parte pe versantul nordic al Văii Sibioara care debuşează în Lacul Taşaul şi atinge înălţimea de 35 m. Bazinul hidrografic are o suprafaţă de peste 1000 ha cu energie de relief medie. La ploi abundente are loc inundarea zonei adiacente albiei de scurgere. În partea de est a satului se află lacul Taşaul spre care există faleză de cca.10 m înălţime. Satul Oituz este aşezat pe un teren aproape plat, cu o uşoară pantă dinspre nord spre sud. Tangent, în partea de est se află Valea Ciobănoaiei, cu energie mică de relief. Din cauza unor configuraţii locale au loc băltiri în partea de sud.

Teritoriul comunei Lumina este situat în Podişul Dobrogei Centrale (Podişul Casimcei), ce se profilează între falia Peceneaga-Camena la nord şi falia Capidava-Ovidiu la sud. Relieful se încadrează în partea estică a acestui podiş, cunoscută sub numele de Dobrogea maritimă sau litoralul maritim. Satul Lumina a cunoscut o dezvoltare deosebită din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare deţinând-o cetăţenii germani a căror ocupaţie principală era agricultura. Vechea denumire de Cogealia vine de la şeful tribului tătar Cogea-Ali (Ali Cal Mare). Denumirea de Cogealia s-a păstrat de la înfiinţare şi până în anul 1929 când a primit denumirea de Valea Neagră, denumire pe care a purtat-o până în anul 1965 când în conformitate cu Decretul 799/964 a primit denumirea de Lumina.

Din anul 1968, până în anul 1989 a aparţinut de comuna Ovidiu, după separare formându-se comuna Lumina la care s-au alipit satele Sibioara şi Oituz. Activităţile specifice zonei sunt agricultura şi creşterea animalelor. Printre obiectivele turistice se numără lacurile Siutghiol, Lumina (cu apă dulce), menhirul (monument megalitic) din granit sec. al V-lea i.e.n. Evenimentele locale sunt Ziua comunei Lumina şi Festivalul Naţional „Farmecul Muzicii".

Sursa: http://www.primaria-lumina.ro/wordpress/about/, http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-LUMINA/88043/, http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-constanta