Poarta Albă

În privinţa aşezării geografice, comuna Poarta Albă este situată la 24 km Nord-Vest de municipiul Constanţa, în Podişul Medgidiei şi are în componenţă următoarele sate: Poarta Alba – reşedinţă de comună şi Nazarcea (Galeşu). Comuna este străbătută pe toată lungimea sa, de la nord la sud, de drumul european E60 Bucureşti–Constanţa. La nord de localitate, din Canalul Dunăre-Marea Neagră se desprinde Canalul Poarta Albă-Năvodari.  Majoritatea locuitorilor sunt de naţionalitate română, alături de care coexistă etnici turci şi tătari.

Datele istorice referitoare la epoca moderna ofera numeroase indicii despre evoluţia localităţii. Se pare că satul Alakap fusese înfiinţat pe la 1812 de vreo câteva zeci de familii de tătari şi turci. Cresterea numărului populaţiei româneşti a determinat şi schimbarea denumirii vechi turceşti Alacap cu Poarta Albă, în anul 1930. Intenţia de a se construi un canal navigabil existase de pe la jumatatea  secolului al XIX-lea şi fusese pusă în circulaţie de Ion Ionescu de la Brad. Proiectele de constructie au existat până ce, în timp, construirea canalului avea să capete dimensiuni politice din cele mai nefaste, întrucât în perioada anilor 1950-1953, între cei care au pornit lucrările s-au aflat deţinuţi politici şi astfel Poarta Alba a devenit numele unui temut lagar de muncă forţată.

Practic, lucrările au fost sistate în 1953.

Pe raza comunei Poarta Albă se află situat şi penitenciarul de maximă siguranţă cu acelaşi nume, construit iniţial pentru cazarea deţinuţilor folosiţi la lucrările de amenajare ale canalului Dunăre – Marea Neagră. Inaugurarea oficială a Canalului a avut loc pe 26 mai 1984 şi leaga portul Constanţa de portul Cernavodă, scurtând distanta spre mare cu 400 km. La 29 septembrie 2000 a avut loc inaugurarea şi sfinţirea Coloanei Comemorative închinate deţinuţilor politici de la Canal, din perioada 1950-1953. Sapaturile de-a lungul Canalului Dunare-Marea Neagra din perioada de inceput a anilor 1950 au ocazionat o seamă de descoperiri arheologice de mare importanţă pentru întreaga zonă. Astfel, la 21 februarie 1951 a fost descoperit un depozit de aur şi bronz cu prilejul unor săpături pe teritoriul Comunei Poarta Albă, şi anume la poalele pantei de est a Văii Galeşului.

La nord de Poarta Albă, traseul Canalului Dunare - Marea Neagra traverseaza Marele Val de pământ, pe o lungime de peste 30 de metri. In 1951 era consemnată descoperirea unui fragment ceramic de epocă romană tarzie sau început de epocă bizantină, pe latra vestică şi la 1.75 m adâncime. De pe locul La Suta, la nord-est de Galeşu s-a extras material ceramic de dinainte de administaţia romană, iar la aproximativ 3 km nord-est de Galeşu, pe latura de răsărit a Văii Nazarcea au fost aduse la suprafaţă fragmente de amorfe, olane, pietre de epocă romană. In 1958 se facea o descoperire cu totul deosebită în aria comunei Poarta Albă şi anume doi colţi întregi ai unui mamut de proporţii considerabile, găsiţi în stratul de loess la o adâncime de aproximativ 12 metri.

Activităţile specifice zonei cuprind agricultura, unde culturile predominante sunt cele de porumb, grâu, floarea soarelui, legume, cartofi. Activităţile economice principale sunt cultura cerealelor, a viţei de vie, legumicultură, creşterea animalelor, prestări de servicii în agricultură, comerţ.

Obiectivele turistice regăsite în zonă sunt Muzeul de Istorie, geamiea din sec. al XVIII-lea, ruinele cetăţii Axiopolis şi ale cetăţii feudale, Biserica "Sf. Imp. Constantin şi Elena" din 1882, Podurile feroviare peste Dunare, construite de Anghel Saligny în perioada 1890-1895 (lungime totală de 4037m), portul fluvial, ecluzele din canal, punctul fosilifer, monumentul foştilor deţinuţi politici, cele două canale navigabile Dunărea-Marea Neagră. Printre evenimentele locale, din anul 2008, în fiecare an la data de 31 iulie, se sărbătoreşte "Ziua Comunei Poarta Alba".                              

Sursa: http://www.zmc.ro/membri/comuna-poarta-alba/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Alb%C4%83,_Constan%C8%9Ba, www.primariapoartaalba.ro/