Ostrov (Constanta)
Tourism
Website Oficial: http://ostrov.judetul-constanta.ro/
Website de prezentare a localitatii: http://ostrov.judetul-constanta.ro/ ro.wikipedia.org
Turism Cultural si de Conferinte
- patrimoniu (importanta nationala)
Cetatea Durastorum: http://ro.wikipedia.org/wiki/Durostorum
Cetatea Vicina: http://cetate.romportal.ro/923/cetatea-vicina-dobrogea-legenda-si-arheologie/
Cetatea bizantina Dervent si Pacuiul lui Soare: http://www.dervent.ro/dervent.php?cID=cat-dervent-istoric&rID=2&rType=ART&rOP=more
- Biserici si manastiri:
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/
Ecotourism, excursii
- obiectiv natural protejat, monument natural, parc natural, parc geologic:
Padurea Esechioi: http://www.ziuaconstanta.ro/mediu/arii-protejate/padurea-esechioi.html
Turism fluvial
- Turism fluvial
Turism fluvial cu Nava „printul constantin”:
Sport
- Pesuit
Lacul Bugeac: http://pescuitmania.ro/balta-bugeac-766.htm
Alte Servicii
- Politie
http://ct.politiaromana.ro/ro/informatii/unitati-teritoriale/unitati.php?meniu=informatii
- cabinet medicale
http://www.doctorbun.ro/unitati-medicale/loc/ostrov/#lista_unitati
- oficii postale
http://www.posta-romana.ro/offices/constanta/ostrov_5383
Cazare
Informations
Numele localităţii |
Ostrov |
|
Populaţia |
2631 locuitori |
|
Suprafaţa |
- |
|
Statutul administrativ |
Village common residence |
|
Localizarea centrului localităţii |
44.1, 27.366 |
|
Altitudinea centrului localităţii |
55 m |
Localitatea Ostrov este reşedintă în comuna cu acelaşi nume din judeţul Constanţa. Este aşezată în extremitatea sud-vestică a Dobrogei, încadrată în unitatea fizico-geografică a Podişului Dobrogei de Sud, subunitatea Podişul Oltinei. La nord aşezarea este delimitată de braţul dunărean Ostrov pe o lungime de 1,5 km.
Drumul naţional DN3 face legătura dintre sat şi reşedinţa judeţului, municipiul Constanţa (130km), iar cu judeţul Călăraşi prin traversarea Dunării cu feribotul la Punctul de trecere Ostrov-Regie şi Chiciu-Călăraşi cu municipiul Călăraşi (15km). Localitatea este punct de frontieră cu Bulgaria, se află foarte aproape de oraşul Silistra - 7-8km, (10min.).
Vatra aşezării a fost locuită din perioada romană – mărturii descoperite sunt necropole, material numismatic, cuptoare de ars ceramic, edificiu termal, gropi menajere. Privind locul naşterii localităţii există două puncte de vedere. Primul se bazează pe tradiţia locală şi susţine ipoteza că satul s-a dezvoltat mai întâi pe partea stânga a braţului Ostrov, pe locul unde este acum insula Ostrov de la care şi-a luat şi numele. Al doilea, localitatea se întindea pe ambele maluri ale fluviului Dunăreala la 9km de Silistra cunoscută sub numele Alunetul sau pe turceşte Fândâk (după păduricea tânără de aluni ce o acoperea şi pe care localnicii au defrişat-o).
Majoritatea localnicilor se ocupă în special cu viticultura, pomicultura, creşterea animalelor şi păstoritul; Localitatea are amenajat un spaţiu cu destinaţie de piaţă de legume şi fructe, produse asigurate din producţia proprie sau localităţile limitrofe. Localitatea Ostrov este unul din centrele viticole în cadrul podgoriei Ostrov şi este înconjurat de plantaţii cu viţă-de-vie nobilă ai căror struguri de masă sunt renumiţi în întreaga ţară. Principala producţie a podgoriei este destinată producerii strugurilor de masă, dar aici se extinde şi cultura soiurilor apirene pentru stafide. Vinurile albe de calitate superioară obţinute în cadrul podgoriei au la bază soiurile Sauvignon şi Rkatiteli.
În privinţa turismului localitatea beneficiază de un bogat patrimoniu cultural cele mai importante şi interesante obiective turistice aflate sunt: Băile Romane ale vechii cetăţi Durostorum şi fosta cetate bizantina Vicina din secolul X situate pe insula Păcuiul lui Soare. În apropiere se află mânăstirea Dervent şi ruinele cetăţii Dervent, vizavi de Păcuiul lui Soare.
Potenţialul turistic natural reprezintă o bogată resursă locală. Se remarcă asemănarea izbitoare a zonei din apropierea aşezării cu Delta Dunării prin numeroasele ostroave fluviatile, cu braţele şi canalele despărţitoare, întortocheate, create de apele Dunării, vegetaţia şi fauna piscicolă, caracteristice Deltei. Conform informațiilor indicate de Ministerul Mediului, pe teritoriul comunei, la doar câţiva kilometri distanţă de localitatea Ostrov, se află două rezervații naturale - Lacul Bugeac (rezervaţie naturală mixtă) şi amenajare piscicolă și Pădurea Esechioi (rezervaţie naturală botanică şi zoologică).
Lacul Bugeac este cel mai sudic liman fluviatil din ţară şi este legat de Fluviul Dunărea; lacul reprezintă loc de iernare pentru o serie de păsări acvatice, unele rare, cum ar fi pelicanul creț (Pelecanus crispus). Remarcabilă este şi existenţa pe versantul drept al lacului Bugeac a unei grote neexploatate turistic formată în depozitele fosilifere din această zonă.
Un fapt inedit este că în zona Ostrov s–a creat o aşa–zisă microdeltă a Dunării, unde turiştii pot veni şi practica un turism fluvial pe insulele şi canalele existente, se pot admira peisaje spectaculoase la bordul unui vapor care pleacă de la Călăraşi ("Prinţ Constantin"). Mai există posibilitatea ca turiştii să practice pescuitul sportiv pe lacul Buceag, iar cei care iubesc aerul curat pot alege o plimbare în padurea de la Esechioi.
Pe teritoriul plantaţiei viticole Ostrov se organizează tabere de pictură şi sculptură, unde se pot vizita exponatele prezentate în sala de degustări, fie sculpturile aflate în grădină.
În Ostrov există câteva locuri de cazare : o minipensiune cu 7-8camere unde se oferă şi posibilitatea de a lua masa. De asemenea, Mânăstirea Dervent oferă cazare turiştilor şi pelerinilor.
Ostrovul, localitate aşezată la confluenţa dintre două civilizaţii, cea romană şi cea bulgară, şi-a păstrat peste timp tradiţiile şi obiceiurile neatinse de valul modernităţii. Există obiceiuri şi tradiţii legate de sărbătorile de iarnă, de Florii, de Paşte alături de evenimentele fundamentale legate de viaţa fiecărei familii – naşterea, căsătoria şi moartea ce se regăsesc nealterate şi azi în satul Ostrov.
Sursa: http://ostrov.judetul-constanta.ro/ ro.wikipedia.org, http://www.insse.ro