Macin

Măcin este un oraş situat, în nord-vestul judeţului Tulcea, regiunea istorică Dobrogea, în apropiere de Dunărea Veche si cea Nouă - punctul Smârdan. Este o importantă răscruce de drumuri spre Muntenia, Transilvania, Moldova, în zona de tranzit, spre Delta Dunării şi litoral. 

Oraşul este străbătut de DN22 - E87 care asigură legătura cu reşedinţa judeţului, municipiul Tulcea şi legătura cu Brăila si Galati  cu bacul (peste Dunăre) la Smârdan. Transportul fluvial face legătura de asemenea cu oraşele Tulcea, Galaţi şi Brăila.

Măcin este o aşezare antică, datând din sec.III, recunoscută cu statutul de comună urbană în documentele otomane din sec. XVI. Originea îndepărtată a acestui aşezământ poate fi identificată în vechiul Arrubium, nume dat de celţi  în sec. III î.Hr. Încă din antichitate acest asezământ ar fi avut un rol religios important în viaţa oamenilor acestor locuri şi tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care se pare că aşezarea îşi trage numele.

Castrul roman Arrubium ale cărui ruine se situează pe teritoriul oraşului Măcin, este atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n. În perimetrul cetăţii au fost descoperite o serie de inscripţii, stâlpi militari, ţigle ştampilate şi două mari tezaure monetare romane imperiale care au adus informaţii preţioase despre cetatea romană şi despre viaţa economică înfloritoare a cetăţii în secolele I - II e.n. În evul mediu, oraşul care s-a dezvoltat pe ruinele vechiului Arrubium, va purta numele de Măcin şi va juca un rol important în viaţa economică şi administrativă a provinciei.

Economia oraşului Măcin are o structură agrar-industrială. Tradiţiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputaţie europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea şi prelucrarea lemnului, confecţii, meşteşuguri tradiţionale (împletituri papură, răchită), în domeniul auto şi al componentelor pentru utilaje agricole. În prezent industria oraşului se confruntă cu probleme din cele mai dificile, de adaptare la exigenţele impuse de economia de piaţă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate la aceasta data în oraşul Măcin sunt: industria uşoară, industria minieră, granit - Munţii Măcinului; industria alimentară şi industria lemnului. Pe Dunăre, oraşul este port industrial împreuna cu portul Turcoaia.

Obiectivele turistice sunt formate din elemente ale potenţialului turistic natural (peisaj geografic, rezervaţii naturale, monumente ale naturii), precum şi de elemente ale potenţialului turistic antropic (monumente istorice şi de arhitectură, obiective culturale şi de artă populară).

Până în prezent, turismul este puţin practicat în Munţii Măcin, aceştia fiind situaţi departe de lanţul carpatic, izolaţi în umbra faimoasei delte a Dunării.

Potenţialul turistic natural este reprezentat în special de Parcul Naţional Munţii Măcin situat pe cea mai veche formaţiune geologică din ţară, sit Natura 2000. Parcul Naţional Munţii Măcinului reprezintă unicul parc naţional din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică-stepa pontico-balcanica -acest tip de vegetaţie este foarte rar la nivel european. Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl costituie numărul foarte ridicat de specii de plante amenintaţe cu dispariţia din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind protejate în alte rezervaţii naturale.

Alte atracţii sunt: punctul fosilifer Dealul Bujoarele (rezervaţie naturală geologică), Pădurea Valea Fagilor (rezervaţie naturală botanică), Popina Blasova (rezervaţie naturală) în Balta Brăilei,  Locul numit "Piatra feţii" Dunărea veche - Braţul Măcin. Dotările turistice lipsesc pe munți, iar cele care există au fost realizate în orașul Măcin.

Cel mai important element ale potenţialului turistic antropic îl reprezintă Castrul roman Arrubium - Măcin (secolul I e. n.), urmat de cetăţile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia, cetatea romano-bizantină Dinogeţia, lângă Garvan, Hanul vechi și Geamia din Măcin, Casa memorială "Panait Cerna" (din comuna Cerna), Casele cu arhitectură specific dobrogeană (la Luncaviţa, Văcăreni, Gârvan și Jijila), Monumentul eroilor din Măcin, Mănăstirea din Măcin, cu interior din lemn.

Vinurile de Măcin, produse de Alcovin (Podgoria „Sarica Niculiţel”, Pivniţa lui Terente, Crama Dobrogeană), şi-au dobândit o reputaţie aparte, ajungând în prezent să ocupe un loc de primă importanţă, atat pe plan intern, dar mai ales pe plan extern..

În oraşul Măcin există un hotel modern, iar pe şoseaua naţională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilităţi de cazare în casuţe: popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Măcin şi popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Măcin.           

Sursa:  www.primariaorasuluimacin.ro,  www.wikipedia.ro,  www.macin.ro,   www.fasttravel.ro