Harsova

Date geografice. Oraşul Hârşova este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, pe malul drept al fluviului Dunărea la 10 Km de confluenţa Dunării cu braţul Borcea. Se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insula Mare a Brăilei). Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.

Cai de comunicatie. Legăturile oraşului Hârşova cu reşedinţa judeţului se realizează pe DN 2A (E60), cu oraşul Tulcea pe DN 22A iar cu comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghindăreşti, Topalu, pe drumuri judeţene asfaltate. Transportul rutier se desfăşoară în proporţie de 93,1% pe străzi modernizate, lungimea reţelelor stradale pentru circulaţia rutieră, în interiorul oraşului este de 29,0 km, din care 20,0 km drumuri modernizate. O altă cale de transport către Cernavodă şi Brăila  o constitue fluviul Dunărea, însă transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de 1989.

Hârşova este port la Dunăre, unde pot ancora nave fluviale. În ultimii ani însă, navigaţia pe Dunăre şi influenţa ei asupra oraşului a cunoscut o curbă descendentă, culminând în anul 1998 cu desfiinţarea agenţiei ,,Navrom”  Hârşova. Dacă în trecut Hârşova era un important centru comercial unde se perindau atât nave de mărfuri cât  şi de persoane, în prezent nu mai există nici măcar un ponton pentru acostarea eventualelor nave ce tranzitează Dunărea.

Scurt istoric. Cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o convieţuire neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară. Culturile materiale aparţinând epocii metalelor îşi fac prezenţa în perimetrul oraşului Hârşova prin cîteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice forţe politico-militare ale lumii vechi. Pentru Hârşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de existenţa cetăţii Histria care falicita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării. Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. In vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durată din piatră şi cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium – în prezent oraşul Hârşova.

Atractii turistice. Muzeul Carsium. In anul 2005 Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat funcţionarea Muzeului Carsium ca secţie a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. La 1 februarie 2006 muzeul este deschis publicului iar la 20 aprilie este inaugurat de Regele Mihai şi Regina Ana. Muzeul ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi împrejurimi, dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean, din neolitic până la începutul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii internaţionale sau naţionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dezvoltării civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.

Canaralele de la Harsova - In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc. Situate in aval de actualul port Harsova, pe malul drept al fluviului Dunare. Monument al naturii de tip peisagistic si morfogeologic. Suprafata totala 3,5 ha. Formatiuni construite din calcare jurasice cu aspect peisagistic deosebit. Stancariile sunt intregite de flora si fauna caracteristica acestui relief. Prezenta Dunarii face ca fauna sa fie extrem de bogata in specii de pasari.

Cetatea romano - bizantina "Carsium". Importanta din punct de vedere istoric si cultural, fostul castru militar "Carsium" este construit de romani prin secolul al II-lea e.n. Cetatea a fost construita pentru unitatea militara Ala (Gallorum) Flaviana, atestata prin descoperiri recente chiar intre secolele I - II i.Hr. In campania arheologica din anul 2009 a fost descoperita poarta de nord a cetatii, aparata de doua turnuri in forma literei "U". Descoperirea a dus la stabilirea limitei de nord a fortificatiei. Aici a fost descoperit cel mai mare numar de stalpi militari, 10 pana in prezent. Cele mai importante descoperiri sunt: obiecte de aur, bustul lui Licinius Sura (comandant in razboaiele dacice), masca de bronz din secolul al II - lea, ceramica de lux, fragment de arhitrava de marmura, torta in forma de cruce si alte obiecte ce tineau de viata spirituala. Importante sunt si descoperirile arhitecturale, edificii construite din marmura si calcar. S-au pastrat foarte bine - termele, bazilica crestina si elemente specifice arhitecturii de fortificatie.                             

Sursa: http://www.primaria-harsova.ro/index.html, http://www.helloromania.eu/Atractii-Harsova-Constanta