Giurgiu

Giurgiu este reședința și cel mai mare oraș al județului Giurgiu, Muntenia, România. Este un port fluvial important și un punct de frontieră cu Bulgaria.

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr).

Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (vezi Bătălia de la Giurgiu), iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legată de țărm cu un pod.

Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Principalele obiective turistice din municipiul Giurgiu sunt:

Vama Giurgiu este a doua ca mărime în Europa. 

 Podul Prieteniei construit între 1952-1954, după un proiect şi cu asistenţă sovietică, se numără printre cele mai importante poduri feroviare şi rutiere din Europa. Pentru a permite trecerea navelor de înălţime mai mare deschiderea centrală este mobilă.

Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu” al luptei pentru independenţa poporului român.

 Parcul Alei a fost primul spaţiu verde amenajat în oraşul modern, după eliberarea  acestuia de sub dominaţia otomană. Printre atracţiile parcului se numără:   Monumentul, Bustul lui Mihai Eminescu, Aleea Eroilor, Foişorul pentru fanfară.

 Turnul Ceasornicului, înalt de 22 de metri.  A fost construit de turci la
sfârşitul secolului 18, iar ca destinaţie iniţială a fost punct de observaţie al fortificaţiilor şi foişor de foc.

Tabia. Este un fragment din zidul de incintă al oraşului ridicat de turci după 1774 care făcea parte din sistemul de fortificaţii târzii.

Biserici. Toate bisericile ortodoxe din municipiu sunt declarate monumente istorice, cinci dintre ele fiind ridicate între anii 1830-1865: Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Treime, Sf. Haralambie, Biserica Grecească Buna Vestire, Biserica Înălţarea Domnului Eroilor şi Mausoleul Eroilor români şi germani din primul război mondial  - monument istoric şi comemorativ. 

 Ruinele Cetăţii Mircea cel Bătrân. Cetatea a fost ridicată în perioada 1390 – 1395 în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. A fost cucerită de turci în 1420 şi stăpânită de ei peste 400 de ani împreună cu un teritoriu de 10 – 15 km de jur împrejur. A suportat peste 20 de asedii fiind eliberată temporar de voievozii Dan al II-lea, Vlad Dracul şi Vlad Ţepeş în secolul al XV-lea şi de Mihai Viteazul în 1595. S-au făcut cercetări arheologice în 1954 şi în perioada 1975-1997, aici descoperindu-se, printre altele, cea mai veche piesă de artilerie de pe teritoriul ţării noastre.

Căpitănia Portului. Este opera marelui arhitect Petru Antonescu care a dat
edificiului silueta unui vapor. Terminată în 1945 este cunoscută sub denumirea de Palatul Navigaţiei Fluviale Române.

 Podul Bizetz – primul pod curbiliniu construit în Europa. Inaugurarea acestui pod a avut loc în anul 1905, destinaţia sa fiind de a lega oraşul de Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe. Constructorii săi au fost inginerii Anghel Saligny şi Ion Ionescu-Bizetz. Este primul pod rutier şi feroviar construit în curbă (frânt în plan orizontal) ceea ce a reprezentat la data respectivă o premieră tehnică în Europa.

Clădiri monument :  Casa Alexandru Vianu, Casa Victor Karpis, Casa de Cultură “Ion Vinea” este cea mai veche clădire publică din Giurgiu, construită între 1868-1869, Ateneul Român “Nicolae Bălănescu” a fost realizat în 1940, Ateneul giurgiuvean a fost cea mai importantă filială din provincie a Ateneului Român din Bucureşti. 

În afara Zilei Naţionale (1 Decembrie), a Anului Nou şi a Zilei Muncii (1 Mai), la Giurgiu se sărbătoresc Ziua Oraşului (23 septembrie), Ziua Dunării, Ziua Marinei, Ziua Copilului, precum şi Sărbătorile religioase din calendarul ortodox, cu deosebire Paştele şi Crăciunul, precum şi Ziua de Sf. Gheorghe, patronul spiritual al municipiului.

Sursa:http://www.eprim.ro/portal/portalpmg_ro.nsf, http://82.79.4.66/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu