Cernavodă

Asezare geografica. Oraşul Cernavodă este situat în Podişul Dobrogei de Sud, la confluenţa fluviului Dunărea cu Canalul Dunăre–Marea Neagră, la o distanţă de 59 km de municipiul Constanţa şi 165 km de capitala României, Bucureşti. Oraşul este accesibil prin drumurile naţionale DN22C Cernavodă – Constanţa, DN3A (viitoare autostradă Bucureşti-Constanţa) şi Canalul Dunăre - Marea Neagră (64,2 km).

Istoric. Prima localitate a fost fondată de coloniştii greci sub numele de Axiopolis în secolul 4 î.Hr. ca punct de comerţ cu populaţia dacă din zonă. În secolul I d.Hr, aşezarea a fost reconstruită de romani, sub conducerea lui Constantin cel Mare, aici a existat şi o episcopie şi s-au găsit inclusiv ruine de basilici din secolul IV. În prezent, ruinele cetăţii sunt un important punct de atracţie turistică pe Dunăre.

Începând din secolul XV, timp de patru secole, aşezarea, fiind în Dobrogea, s-a aflat sub administrarea Imperiului Otoman. În urma Războiului de independenţă, în 1878, Cernavodă revine Regatului României, cea ce a sporit importanţa oraşului, deoarece prin Dobrogea, a statul român avea ieşire la mare. Astfel se construieşte Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul ţării, iar Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanţa,  principalul port la Marea Neagră.

Prin reintegrarea sa în terioriul României, oraşul cunoaşte o dezvoltare economică accelerată, încă din secolul XIX, şi continuând cu secolul XX. În acest interval s-au construit mai multe fabrici, rafinaria, portul Cernavodă a fost extins, şi s-au înfiinţat Căpitănia portului şi staţia de hidrometeorologie.

În ultimele decenii, dezvoltarea oraşului a fost strâns legată de realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră şi de construcţia Centralei Nucleare Cernavodă. Dealtfel, elementul definitoriu al oraşului şi teritoriului său administrativ este Canalul Dunăre–Marea Neagră, ca ax de structurare urbanistică a localităţii, pe care o divide în două zone distincte: zona de nord în care se găseşte oraşul propriu-zis si principalele obiective economice, şi zona de sud care cuprinde cea mai mare parte a terenurilor agricole şi căile de comunicaţie rutiere şi feroviare Bucureşti-Constanţa.

Oraşul este considerat a fi un nod de transport de interes naţional, avându-se în vedere magistralele de transport rutier, fluvial şi feroviar care trec prin Cernavodă.  Alte domenii de activitate economică sunt construcţii, comerţ şi servicii. Sănătatea este asigurată de spitalul orăşenesc şi dispensare, şi există unităţi de învăţământ începând de la gradiniţă până la liceu.

Principalele obiective turistice cultural-istorice ale oraşului sunt: Muzeul de Istorie şi Arheologie care adăposteşte o colecţie importanta de artă neolitică, Cetatea Axiopolis – vechea cetate antică ale cărei ruine se află la 4 km de Cernavodă, Cetatea Capidava care facea parte din seria de castre şi fortificaţii romane ridicate la începutul secolului al II-lea, Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, construită în anii 1882-1895 cu arhitectură bizantină, considerată monument istoric şi Geamia – lacaş de cult musulman ridicată în secolul XVIII şi declarată, deasemenea, monument istoric.

Alte obiective turistice reprezentative ale zonei sunt Podul „Anghel Saligny”, inaugurat în 1895 şi care, la acea vreme a fost cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare, Faleza Canalului Dunăre-Marea Neagră şi Ecluza amplasată pe Canal, în apropierea joncţiunii cu fluviul Dunărea.

În ceea ce priveşte ariile naturale protejate, pe teritoriul oraşului Cernavodă se găseşte “Locul fosilifer”, monument al naturii, geologic şi paleontologic, cu o suprafaţă de 3 ha, amplasat la sud-est de Canalul Dunăre-Marea Neagră, în faleza Dunării. Acesta este constituit din depozite de calcar care aparţin Cretacicului inferior şi se pot urmări clar de la nivelul apelor Dunării până la culeea Podului “Anghel Saligny”, pe o înălţime de câţiva zeci de metri. Importanţa geologică a punctului fosilifer de la Cernavodă rezultă din faptul că este singurul loc din Dobrogea de Sud unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogată faună fosilă care a permis stabilirea clară a limitelor dintre etajele cretacicului inferior şi corelarea acestor depozite cu cele similare din regiunile clasice ale Europei.

În oraşul Cernavodă există spaţii de agrement sportiv cu terenuri şi săli de sport.

Pe parcursul anului, sunt organizate mai multe evenimente şi sărbători reprezentative, şi anume Tabară internaţională de pictură la începutul lunii august,  Zilele Oraşului Cernavodă, tot în august, care cuprinde concursuri cu premii, parade, expoziţii culinare şi concerte de muzică, Zilele Recoltei, în octombrie – cu târg de produse agricole proaspete, obiecte tradiţionale, suveniruri, programe artistice de folclor şi concursuri culinare, Festivalul de muzică uşoară „Steaua Dunării” în luna noiembrie, şi Festivalul Naţional de Muzică Corală I.D. Chirescu în decembrie.

Oraşul are atât posibilităţi de cazare, în hoteluri şi pensiuni, cât şi locaţii de tip restaurant şi cafenea.                 

Sursa: www.primaria-cernavoda.ro, ro.wikipedia.org, www.cernavoda.wordpress.com